A trecut ceva vreme de cind nu am scris nimic pe blog.Acest lucru nu s-a intimplat din plictiseala sau din fobie de virtual.Au fost motive ce tin de o anumita oboseala launtrica hranita cu multe dezamagiri personale dar si de o criza de timp fantastica.Mai ales in ultimele 30 de zile de cind am preluat conducerea interimara a PSD Arad.Nu voi renunta insa la acest mod de comunicare.Alaturi de editorialul saptaminal pe care il scriu in Pulsul Sibian, blogul unui om de stinga va fi supapa mea de rezistenta, locul in care pot fi cu adevarat eu fara constringeri de vreun fel.
Ce am facut in ultimele 50 de zile?
Am scris lucruri pe care nu le prea pot publica acum, am citit lucruri care sper sa imi foloseasca mai mult decit in momentul citirii lor.
Am meditat asupra viitorului, insa foarte putin, pentru ca realitatea nu imi prea da voie sa huzuresc in astfel de luxuri.Oricum viitorul e un prezent ceva mai pesimist…
Am incercat sa ajut , alaturi de citiva lideri nationali tineri ai PSD organizatia municipala de la Sibiu sa inteleaga ca nu va putea obtine rezultate mai bune dind oameni tineri afara si actionind ca si cum am fi inainte de decembrie 1989.Am facut-o din respect fata de adevar si din solidaritate cu citiva oameni din filiala sibiana care merita toata pretuirea.Sunt mihnit ca nu am fost inteles dar sunt convins ca reforma politica a socialdemocratiei sibiene se va intimpla foarte curind.Ii rog pe oamenii tineri din organizatie si pe cei mai putin tineri dar care cred cu adevarat in socialdemocratie sa aiba rabdare si forta de a se organiza.
Am primit cu oarece indoiala misiunea de a coordona organizatia judeteana Arad a PSD.Mai intii rezultatele slabe ale organizatiei de la locale, apoi confirmarea faptului ca nu voi avea sprijinul conducerii PSD pentru a candida in orasul meu natal, la Sibiu.
Nu am fost niciodata unul care sa fuga de munca desi dupa patru ani grei, cu mult efort din partea mea nu credeam sa invat ca rasplata este o alta munca …. si mai grea!
Am decis ca e mai demn sa indeplinesc misiunea pe care am primit-o decit sa stau planton la usa conducerii partidului sa vad ce colegiu as putea primi cadou.
Eu nu am prea primit cadouri in viata mea si nici nu am tinjit foarte mult dupa ele.Cadoul cel mai frumos e sa ma pot uita tot timpul in oglinda fara a-mi fi rusine o secunda de ceea ce vad.
Mi-am repetat in gind spusele lui Sartre “Important nu este ceea ce au facut unii din tine ci ceea ce faci tu cu ceea ce au facut unii din tine” si m-am mutat cu arme si bagaje la Arad.
Dupa trei saptamini de munca cotidana de 12 ore pe zi, rezultatele incep sa se vada incet incet.
Organizatia aradeana prinde coeziune.Multi se intorc in organizatie.Ne batem cu PDL fara rezerve.
Incepem sa contam in media aradeana.Se contureaza o lista de candidati destul de puternica.
Aproape ca nu conteaza daca eu voi fi parlamentar sau nu.Nici nu am luat inca decizia finala in privinta candidaturii mele.Insa am un obiectiv clar in aceasta campanie.Sa duc scorul organizatiei aradene de la 11,88 la cel putin 20 %.As dovedi astfel ca, pe propriile picioare, fara nici un ajutor(cel putin pina acum) pot fi si un practician competitiv in ale politicii nu doar un teoretician al ei.
Apoi vom mai vedea…
asadar cei care mai sunteti interesati sa vedeti ce mai spune, ce mai face si cum mai arata Lazar de la stinga, sunteti invitati sa revizitati cotidian blogul meu.
Ramin prietenul dumneavoastra.Si al celor care ma apreciati si al celor care ma subestimati.
Ginduri Bune!Am revenit!
